First we take Berlin (6) - Dem deutschen volke

Al doilea cel mai vizitat obiectiv din Germania este Reichstag-ul. Aflat la o azvârlitură de băț de Poarta Brandenburg, în partea liberă de socialism față de fostul zid al Berlinului, Reichstag-ul își îndeplinește, în sfârșit, rolul pentru care a fost construit în secolul al XIX-lea, acela de parlament al unei Germanii unite.

 

 

 

 

După 1872 nou înființata Germanie avea nevoie de un sediu generos și elegant destinat aleșilor poporului, considerându-se că toate sediile anterioare sunt neîncăpătoare.

S-a organizat un concurs la care au participat 103 arhitecți. Însă terenul ales pentru ridicarea clădirii era în litigiu și a trebuit să treacă zece ani până la soluționarea problemelor juridice, dărâmarea Palatului Raczynski și organizarea unui nou concurs care a fost câștigat de Paul Wallot cu un proiect neo-baroc care a fost preferat celor 200 de alți competitori. 

 

Reichstag-ul la sfârșitul secolului al XIX-lea (foto Wikipedia)





Lucrările, suplimentate de construcția unei cupole din oțel și sticlă, considerată vârf al tehnicii inginerești din epocă, au durat până în 1894 și au fost realizate cu banii plătiți de Franța ca daune de război.

Până la incendiul din 1933 care a distrus clădirea, parlamentul a funcționat în interiorul Reichstag-ului, de la balconul acestuia proclamându-se, după revoluția din 1918, republica germană.

Inscripția "Dem deutschen volke" (Popporului german) a fost adăugată în 1916, literele fiind turnate din bronzul tunurilor franțuzești capturate în războiul franco-prusac.

 

 

 

 

Incendiul din 1933 ale cărui cauze sunt incerte, a dat pretext naziștilor să suspende o serie de drepturi cetățenești, folosind Reichstag-ul pentru propaganda politică și în scopuri militare timp de 12 ani. 





Monumentul celor 96 de parlamentari de stânga și de centru deportați de naziști după preluarea puterii în 1933



 

Devenit simbol al Germaniei naziste, Reichstag-ul a fost supus bombardamentelor aliaților, Armata Roșie făcându-și un țel din arborarea drapelului național pe această clădire.

 





Reichstag-ul în 1945 (foto Wikipedia)









Steagul sovietic pe Reichstag (foto Wikipedia)





După împărțirea Berlinului, Reichstag-ul a devenit practic graniță între est și vest, zidul fiind construit la câțiva metri de clădire.

După îndepărtarea domului, care nu a mai putut fi salvat, au urmat etape de refacere parțială justificate de faptul că, după mutarea capitalei la Bonn, aici se ținea, o dată pe an, o ședință simbolică a parlamentului RFG.

 

 

 

Renovarea completă s-a realizat după unificarea Germaniei și a fost finalizată în 1999. Refacerea domului a fost controversată, însă proiectul, modul de realizare și simbolurile ascunse în acesta au închis gura cârcotașilor.

 

 

 

Domul simbolizează unificarea Germaniei, fiind construit din sticlă și oferă o panoramă de 360 grade, consfințind rolul de capitală recâștigat de Berlin, oraș aflat în inima unei națiuni renăscute.

Un sistem de oglinzi în formă de con așezat în centrul construcției redirecționează lumina naturală astfel încât Reichstag-ul folosește energie verde, un model al dezvoltării durabile - grija față de mediu.

 





Sistemul de oglinzi





Efectul nociv al razelor soarelui este atenuat de un scut controlat electronic.

Din dom se poate vedea holul principal al parlamentului, arătând că transparența este o condiție a funcționării democrației.

 

 

 

Dar cheia de boltă a întregului ansamblu o reprezintă cele două pasarele, una pentru urcare si alta pentru coborâre, pe care ajungi până în vârful cupolei. Astfel se demonstrează că poporul este deasupra guvernanților.

 

 

 

Reichstag-ul se vizitează gratuit, cu înregistrare prealabilă pe baza cărții de identitate, în grup organizat și însoțit, iar intrarea în clădire se face prin porți speciale care te scanează mai ceva ca la aeroport. Ești verificat după buletin (și ar fi bine să semene încă fotografia cu originalul), căutat pe listă, studiat îndelung daca ai venit dintr-o țară exotică (așa cum mi s-a părut a fi România pentru Germania, auzind în Berlin toate limbile pământului, mai puțin româna).

 

 

Însoțitorul te conduce până la lift. De aici, pe acoperiș de unde poți admira Berlinul.

A fost foarte util audio-ghidul, gratuit și el.

 





Palatul culturii poreclit stridia gravidă





Vizitarea domului începe cu expoziția de fotografii ce însoțesc istoria Reichstag-ului. Cu imagini sugestive și comentarii pertinente sunt prezentate toate momentele grele, incerte și blamate prin care a trecut parlamentul german. 





Mașina de spălat sau sediul cancelarului german





Audio-ghidul pornește automat în momentul în care ai pășit pe prima pasarelă.  

 





Carillon-ul și Tiergarten





 

Îți oferă o mulțime de amănunte și te îndeamnă să te oprești din loc în loc și să privești prin cupola de sticlă. 





Gara Hauptbahnhof





Îți prezintă principalele clădiri și monumente împreună cu istoria lor. 





Turnul de televiziune din Alexanderplatz și Camera de Comerț





Poarta Brandenburg, ambasadele, Domul, Turnul de televiziune din Alexanderplatz, Insula Muzeelor, Chatite - cel mai mare spital din Germania, celebra Hauptbahnhof, sediile guvernului și al cancelariei germane, parcul Tiergarten, Coloana Victoriei și Carillonul - al patrulea ca dimensiune din lume, Postdamer Platz, Conservatorul și Memorialul evreiesc. 





Poarta Brandenburg









Postdamer Platz și Conservatorul









Coloana Victoriei





 

Că Germania a suferit enorm după război se vede din greutatea cu care și-au restaurat clădirile și după locurile, încă goale, unde înainte de cumplitele bombardamente, existau clădiri de importanță strategică.

 

 

Ce am admirat cel mai mult în cele trei zile pe care le-am petrecut în Berlin a fost faptul că războiul și nazismul sunt subiecte discutate fără patimă și sentiment de vinovăție ci cu responsabilitate, asumare și înțelepciune pentu viitor.

Asta înseamnă să știi să înveți din greșeli.