Bun venit !

Dacă vă place (și vă place !) să hoinariți, dacă sunteți (și sunteți !) mici exploratori, dacă aveți (și aveți !) curaj de cercetaș, nu mai stați pe gânduri.

joi, 18 februarie 2016

Despre nori

Tot butonând FB-ul, am dat peste o prezentare a tipurilor de nori pe care îi putem întâlni prin plimbările noastre dacă ridicăm ochii și privim cerul.

 Bine, chestia asta cu vremea poate fi suficient de relativă însă mă gândesc că e bine să știm la ce ne putem aștepta din partea vălătucilor. Mai ales că sintagma “nori de vreme bună” chiar există și este aplicabilă.

 Dacă privim lucrurile pe verticală, prima dată vedem norii stratus.  Aceștia se formează la altitudine joasă și au formă de pânză de culoare cenușie cu o bază uniformă. Anunță precipitații de slabă intensitate, sub formă de burniță.

 Următorii, stratocumulus, sunt constituiți din picături de apă, au aspect de pătură de culoare gri și dau precipitații sub formă de burniță, ploaie slabă sau ninsori de intensitate scăzută.

 Norii cumulus sunt prietenii drumeților. Sunt tot de altitudine joasă și sunt separați, cu contur bine delimitat și cu o dezvoltare pe verticală. Au aspect de vată și o culoare alb-strălucitor. În general indică vreme stabilă, eventual precipitații de slabă intensitate. Cei cu baza plană cu umbre gri luminoase sunt norii de vreme bună (cumulus humilis).

  Nimbostratus este un nor de gosime și întindere foarte mare. Este format din picături de apă suprarăcită și dau precipitații continue sub formă de ploaie și ninsoare (sunt ăia de fac vremea de numărat bani).

 Norii altocumulus sunt de altitudine medie și sunt la fel de prietenoși ca și cumulușii. Sunt grupați în bancuri, pături sau șiruri de culoare albă sau gri. Nu dau precipitații. Yupiii !

 Altostratușii sunt nori de altitudine medie, cu aspect de pătură de culoare albăstruie sau cenușie, cu aspect striat, fibros sau uniform. Acoperă în întregime cerul și dau precipitații slabe.





 Ajungem acum în lumea high a aerului mai rarefiat.

 Norii cirrus sunt nori de altitudine mare cu aspect fibros în formă de filamente sau benzi late. Sunt alcătuiți din cristale de gheță (hm, acolo sus ce altceva putea să fie) și nu dau precipitații.

 Cirrostratus (tot de înălțime) acoperă cerul ca un voal transparent și albicios, cu aspect fibros sau neted. Sunt formați tot din cristale de gheață, nu dau precipitații și, aviz fotografilor, produc fenomenul optic de halo.

 Norii cirrocumulus, constituiți din cristale de gheață și care arată ca niște pături (brr, dar frig mai e pe acolo pe sus), sunt good guys. Nu aduc precipitații.

 Și, ca de obicei, orice fenomen care încalcă regulile de simetrie dă bătăi de cap.
  
 Norii cumulonimbus se formează în sezonul cald. Se dezvoltă pe verticală, adică sunt vecini atât cu cumulușii cât și cu cirrușii și sunt masivi așa cum de altfel ne indică și numele (cumulus = grămadă, nimbus = nori). Problema e că aduc precipitații sub formă de aversă, însoțite de descărcări electrice și cu intensificări ale vântului (da, am vorbit ca la meteo). Sunt norii pe care nu vrei să-i vezi deasupra capului când ești pe o creastă.

 Acestea fiind zise, vă sfătuiesc să nu stați tot timpul cu capul în nori încercând să-i identificați. Mai bine încercați să deslușiți cățelușii, fluturașii sau inimioarele ascunse în ei.

 Vizibilitate maximă vă doresc !
 

surse :
foto - Facebook
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10206625718256559&set=a.2678533957491.2128686.1080527253&type=3&theater)

info  - Wikipedia