Peripeții - episodul 8 : Fâțâieli oltenești

Pentru a profita și de ultima zi de concediu, am hotărât ca întoarcerea acasă să fie fragmentată de mici vizite pe la cele mai importante puncte de interes din nordul Olteniei. Nu de alta, dar după o noapte de sârbe de nuntă trebuia să facem o tranziție lentă...

Cheile Oltețului și Mânăstirea Polovragi

Mânăstirea Polovragi, amplasată în apropierea Cheilor Oltețului, a fost ridicata pe la 1505, în stil bizantin, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Prima atestare documentară datează de la 1648 (hrisovul emis de Matei Basarab). Pictura realizată de Constantin Zugravul la 1713 este deosebit de valoroasă, reprezentând mânăstirile românești închinate la Muntele Athos.

Biserica mânăstirii



Bolnița Sfântul Nicolae

În imediata apropiere se află peștera Polovragi, chiar în Cheile Oltețului care despart Munții Capățânii de Parâng.

Însemnele speologilor din veacurile trecute

Din lungimea totală de peste 9.000 m se vizitează doar 800, practic marea vărsare a apelor ce au străbătut-o. Este o peșteră caldă și a fost locuită din timpuri străvechi, fiind un refugiu pentru daci, vraci și călugări care au marcat primii 400 m vizitabili.

Cuptorul dacic

Aici întâlnim Scaunul lui Zalmoxe căruia, la suprafață, îi corespunde cetatea dacică Cetățuia, pictura cu negru de fum realizată de călugări în timpul ascezei pentru a alunga nepoftiții sau Izvorul Speranțelor care nu seacă niciodată.



Izvorul Speranțelor



Izvorul Speranțelor

Peștera Plovragi este loc de hibernare pentru o colonie de 300 de lilieci cu potcoavă.

Pielea de leopard, o pătrundere a argilei în stâncă

Legenda spune că aici ar fi locuit Zalmoxe iar vracii preparau în peșteră leacuri dintr-o plantă miraculoasă, numită polovragă. Picătuile ce cad de pe pereți sunt considerate a fi lacrimile vărsate de zeu după cucerirea Daciei de către romani.

 *******

Chiliile mânăstirii



Casa de oaspeți

Mânăstirea Horezu (Hurezi) este cea mai importantă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, fiind târnosită pe 8 septembrie 1693. Este cel mai mare ansamblu monastic din România, fiind construit într-un colț pitoresc sub Munții Căpățânii, unde liniștea este tulburată doar de strigătul huhurezilor (de unde și denumirea). Este un proiect al epocii brâncovenești, cu un concept unitar și revoluționar pentru arta românească.

Este cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc, aici urmând a fi înmormântat Constantin Brâncoveanu. Însă sfârșitul tragic al acestuia a împiedicat îndeplinirea acestei dorințe, domnitorul odihnindu-se în Biserica Sfântul Gheorghe din București.



Biblioteca



Detaliu cu stema Țării Românești (dreapta) și acvila bicefală a conducătorilor 

 *******

Cine ar sta să se uite cum cresc pietrele ?  Ei bine, se pare că doritorii au găsit locul în care pietrele sunt vii.

Trovanții de la Costești (sau dorobanții cum îi numesc localnicii) sunt concrețiuni grezoase, formate din nisip cimentat de activitatea seismică. Cum s-a întâmplat asta, nici specialiștilor nu le este prea clar.

Până când se va rezolva științific dilema, "ouăle de dinozaur", formațiunile extraterestre sau pietrele care cresc alimentează imaginația populară. Se pare că ar fi mai mulți decât cei expuși în muzeul din Costești, ba chiar că cei adevărați și vii se găsesc în pădure, bine înfipți în pământ ca și cum ar avea rădăcini.

Forme naturale stranii, trovanții aveau sa-l inspire pe Brâncuși, Domnișoara Pogany fiind o variantă elegantă a  acestora.

Peripeții - episodul 7 : "Nimicuri" împrăștiate

Printre toate peregrinările din acest iunie am trecut, rapid ce-i drept, prin multe locuri încântătoare, unele pline de frumos, altele pline de istorie și smerenie.

Înainte de a vizita Salina Turda ne-am plimbat puțin prin Cheile Turzii, săpate de râul Hășdade. Cu o lungime de 2.900 m și pereți cu înălțimi de până la 300 m, cheile au fost declarate rezervație în 1938, aici întâlnindu-se peste 1.000 de specii de plante și animale, unele dintre ele rare (usturoiul sălbatic sau acvila de stâncă).

Pereții oferă oportunități pentru amatorii de cățărare, traseele având diferite grade de dificultate și nume rezonante : Regina Maria, Regele Carol I, Clovnul Trist, Stan, Hornul Ascuns, Red Hot, Chili Pampers, Lassie, First and Only, Bery Bery, Figaro, Gepeto, Iguana, Greuceanu, Batman, Asta la Vista, Oxigen, Quasimodo, Mosquito, Bălăurici, Omide, Popeye, Zombi, Quo Vadis, Hocus Pocus, Hoți de Timp, Hysteria, Sushi, Undeva, Cândva, Altceva, Ceva, New Age sau Bavareza cu Nuci.

Podurile afectate de viituri în anii trecuți au fost refăcute, poteca este bine întreținută, parcurgerea cheilor nu durează mai mult de 2 ore (cu tot cu ședințele foto) și apropierea de Turda sunt puncte forte, umbrite însă de existența carierei din apropiere.

                                       

  *******

Momumentul de la Guruslău trece aproape neobservat... Aici, pe 3 august 1601, Mihai Viteazu l-a învins pe Sigismund Bathory, fiind ultima bătălie câștigată de acesta înainte de asasinarea din 9 august 1601 pe câmpia de langă Turda.

"Mihail Voivod"

Monumentul cu o înălțime de 26 m a fost inaugurat în 1976 și este construit din beton armat și travertin.

Pe soclu sunt reprezentate scene de luptă. Obeliscul este format din trei lame paralele ce reprezintă țările române iar în partea superioară au fost aplicate stemele acestora.

Țara Românească, Moldova și Transilvania

Din păcate, locul nu mai produce acum fiori istorici, mai degrabă fiind loc de întâlniri nocturne.

 *******

 Am revăzut Peștera Urșilor într-o după-amiază întunecată de ploaie, la plecarea forțată din Padiș care ne lăsase regrete și promisiuni în suflete.

Intrarea în peșteră, deschisă de explozie

Peștera Urșilor (botezată după numărul ridicat de schelete de urs de peșteră descoperite înăuntru) a ieșit la iveală în 1975, în urma unei dinamitări la ceea ce urma să fie o carieră de marmură din comuna Chișcău. După o perioadă de incertitudine, în care rațiunile economice riscau să devină călăul formațiunilor construite cu trudă de mama natură și complicitate din partea apei, speologii au reușit să protejeze peștera, amenajând-o în 5 ani la standarde mondiale.

Pentru protejarea microclimatului (temperatură constantă 10°C și umiditate 97%) accesul se face prin uși speciale, în grupuri de maxim 20 de persoane și doar însoțit de ghid. În lungime totală de 1.500 m, peștera se împarte într-o parte vizitabilă de 488 m și 521 m de rezervație științifică, așezate pe două nivele, accesul în rezervație necesitând echipament speologic special.

Se pot parcurge trei galerii (Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviță și Galeria Lumânărilor) și se pot admira Căsuța Piticilor, Racheta, Lacul cu Nuferi, Sfatul Bătrânilor sau celebrul urs din tavan, despre care se spune că a rămas blocat în stâncă dorind să fugă, speriat de zgomotele exploziilor care au dus la descoperirea peșterii.



Lacul cu nuferi



Ursul din tavan

Față de acum doi ani, Traian Curta (artificierul care a pășit primul pe acest tărâm de vis) nu ne mai aștepta la ieșire cu vederi, filme documentare (cu autograf !) sau fotografii cadou pentru cei pe care îi simțea fermecați de tărâmul din inima pietrei. Ne-am făcut însă rezervări pentru o vizită în anul 2145, marți la ora 11, iar ghidul ne-a promis că ne așteaptă cu un vin bun.

Sala Lumânărilor

Peripeții - episodul 6 : Două lumi într-o salină

În urmă cu trei ani vizitam salina Turda pentru că auzisem de exploatarea de sare din epoca romană de început de mileniu care culmina în timpul stăpânirii austro-ungare cu cinci ocne, active până in 1932. Redeschiderea minelor cu "pedigriu" în scopuri turistice în 1992 (Terezia, în formă de clopot, inaugurată în 1690 și Rudolf, imensa sala trapezoidală de 917 m lungime și 50 înălțime) a reprezentat un început promițător.



Tunelul de acces, 2008



Tunelul de acces, 2011

Bine puse în valoare, crivacul, mașina de extracție din perioada medievală, cea mai bine conservată din Europa, Scara Bogaților, mijloc de acces pentru cei înstăriți sau cele 13 etaje ale Minei Rudolf ce se coborau pe scări de lemn, ne-au încântat inclusiv cu singurătatea cu care păreau a fi înconjurate.



Mașina de extracție, 2011



Crivacul, 2008



Scara Bogaților, 2008



Scara Bogaților, 2008

Spații imense, cu amenajari minimale (banci și măsuțe de lemn), cuprinse de liniște. 

Dupa doi ani și 6 milioane de euro, Salina Turda este, din plin, în bătaia reflectoarelor, beneficiind de lumini, modernism și animație.



Mina Rudolf, 2008



Mina Rudolf, 2011

Dotarea tehnică primordială este liftul. Cel principal deservește Sala Rudolf, iar mezinul deschide drumul, până atunci interzis, către Mina Terezia, cu strania ei cascadă și insulă de sare.



Cascada de sare din Mina Terezia, 2008



Podul din Mina Terezia, 2011

Lui Rudolf i s-a refăcut pasarela din partea superioară și a fost îmbogățit cu o sală de concerte, un teren de sport multifuncțional, un spațiu de joacă pentru copii, minigolf și biliard. În centru s-a construit roata mare din care se pot admira în toată splendoarea lor investițiile făcute.



Mina Rudolf, 2008



Sala Rudolf, vedere spre Mina Terezia, 2011

Insula din Mina Terezia a fost împopoțonată cu pod de acces și un soi de arce ciudate din lemn de brad iar doritorii se pot sui în bărcuțe și se pot plimba pe lac. 



Mina Terezia, insula de sare, 2008



Mina Terezia, insula de sare, 2011

Foarte frumos, dar nostalgia față de vremurile cu o mai mare intimitate persistă.

Excluzând tarifele distracțiilor inside, investiția se va amortiza odată cu cel de-al 1.680.672-lea vizitator, adica undeva prin 2012, la timp pentru a nu rata sfârșitul lumii așa cum o știm.



Scările, 2008



Liftul, 2011

Cu regret față de perioada liniștită și cu încântare copilărească față de noul chip, pentru că nu m-am putut hotărî care din ele este de preferat, vă invit să vizitați Salina Turda și atât.    



Roata mare