Bun venit !

Dacă vă place (și vă place !) să hoinariți, dacă sunteți (și sunteți !) mici exploratori, dacă aveți (și aveți !) curaj de cercetaș, nu mai stați pe gânduri.

sâmbătă, 11 iunie 2011

Pasiune și putere

Nu știu cât de cunoscută este Grădina Botanică din Jibou și nici de ce nu se fac mai multe în acest sens. Dacă cineva ar dori vreodată să măsoare pasiunea unui om, atunci această grădină ar fi un etalon greu de egalat. Amenajarea a început pe la sfârșitul anilor '50,  când un grup de profesori și elevi, conduși de Vasile Fati (profesor de biologie, cum altceva !) a reușit să obțină aprobările necesare. S-a lucrat 9 ani pentru a transforma parcul din jurul liceului în grădină botanică.
De la ora 7 până la 19, în schimbul sumei de 5 lei, se pot vizita : serele botanice, galeria amazoniană, grădinile japoneze și grădina romană, zona de plante medicinale, cea de plante rare, sectorul paleontologic, lacul de acumulare, serele de microproducție, alpinarium. Mă opresc cu enumerarea, dar nu din lipsă de subiecte. Noi am reușit să vedem o parte din toate acestea.
Pentru încântarea privitorului, lângă sere s-a amenajat un acvariu cu mai multe specii de pești, în special tropicali. Îl găsiți acolo și pe Nemo.
Din suprafața orașului de 2.600 de hectare, grădina deține 30. Păstrând proporțiile, Grădina Botanică din București ar fi trebuit să fie de treizeci de ori mai mare.
În cartea de impresii cineva a dezvăluit singura reclamație posibilă : peștișorul de aur nu îndeplinește cele trei dorințe.
Profesorul Vasile Fati a avut mai mult noroc. Dorințele sale au fost împlinite.
Cu stimă pentru puterea cu care și-a urmărit pasiunea nu pot decât să spun : Jos pălăria, domnule profesor !